02.04.2011

Drumul meu...

Stau..Stau si meditez...Am multe ganduri...Rele si bune sau poate doar ganduri rele... Simt ca pierd ceea ce iubesc...Nu stiu daca e din vina mea sau a altcuiva insa simt ca ceea ce era odata parte din mine se pierde in cenusa lumii acesteia. Si cel mai rau e ca nu am puterea sa fac ceva...Simt ca toata viata se scurge din mine lent si dureros...As fugi departe , as disparea , m-as indeparta dar inima nu ma lasa sa fac asta...Nu mai pot gandi corect , totul e in ceata si ma simt ca si cum as fi in rascruce de drumuri. Ma simt ca si cum sunt intr-un moment al vietii mele cand trebuie sa fac o alegere definitiva si ireversibila. Optiunile sunt multe...Dar numai una e cea pe care o doresc si numai una e cea pentru care as risca...Nu imi pasa de mine. Eu stiu ce am de facut si sunt in lupta cu viata si cu destinul meu...Si in mine se lupta doua forte atat de mari incat ma distrug.Uneori as vrea sa mor si sa se termine totul si sa nu mai sufere cei pe care ii iubesc din cauza mea...Ei chiar nu merita...Dar asa sunt eu. Prin viata oricui am trecut am adus prin felul meu de a fi ceva care a umplut golurile sufletesti dar a distrus in cele din urma...A lasat in loc de apa pura un desert,dar in loc de ura a adus mangaiere...Nu am vrut sa fac rau...Tot ce vroiam era un strop din dragoste, pentru ca dragostea e cel mai puternic sentiment care nici focul , nici apele, nici Diavolul , nici Dumnezeu, nici Moartea nu il pot distruge...Acum il am si pot lupta cu toata lumea pentru el si nu imi pasa de nimeni si nimic in afara de el si chiar daca intr-o zi se va termina va ramane mereu in inima mea pentru ca e prima persoana ce a ajuns atat de adanc in sufletul meu si stiu ca odata ce a ajuns acolo nu mai poate iesi orice ar face...Am ajuns pe un drum pe care inima mea il urmeaza nu pasii...



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu